Mai bine ti-ai gasi altceva de facut (ai rabdare si citeste)

Veneam azi de la banca si in drum spre casa dau peste soo cireada de elevi de la un liceu. La cat a durat sa ma strecor prin multime, ma mir ca n-am iesit pe partea cealalta imbracat in uniforma, cu un ghiozdan in spate si sa ma fi acostat un profesor ca trag chiulul si sa ma ia fortat la ore.

Faza-i ca mi-am amintit de toate tipele cu cataloagele lor de la oriflame sau avon. Nu stiu exact de ce mi-am amintit fix de faza asta, probabil pentru ca ma uitam mai mult la eleve decat la elevi. Asta m-a dus mai departe cu gandul la genul asta de job. Mi s-a intaplat si mie de vreo doua ori sa ma opreasca o studenta pe strada si sa ma intrebe daca nu vreau sa fac un ban in plus. Bineinteles. Ca sa aflu mai apoi ca e vorba de un job de agent de vanzari de care am pomenit mai sus. Nu la oriflame. As prefera mai degraba sa-mi epilez parul din nas cu ceara fierbinte.

De acum inainte, daca ma mai opreste vreo studenta atractiva sa ma intrebe daca vreau sa fac un ban in plus, macar o sa pot spune ceva de genul: Stai. Da-mi voie sa ghicesc. O mega corporatie vrea sa le vand produsele lor miraculoase, la preturi piperate si primesc un procent din ce vand. Iar daca mai recrutez si eu niste agenti, voi primi si un procent din ce fac ei. Si un procent din procentul procentulu (deja incep sa ma pierd) pe care il fac de la aia de ii recruteaza ei la randul lor.

Nu spun ca-i tapa, sau stiu eu ce. Daca cineva stie sa vanda un produs sau daca are prieteni carora sa le bage pe gat vanda produsele, foarte bine pentru ei/ele. Fac un ban in plus.

Nu inteleg cumde nu mi-am dat seama despre ce era vorba a doua oara cand mi s-a intamplat faza (probabil am o slabiciune pentru studente atractive). De data asta am fost chemat intr-o sala de la FEAAAAAAAAAAAAAAAAA (s-ar putea sa fi pus un a sau doi in plus) unde era dita mai puhoiu de... "recrutati". Un tanar, imbracat frumos, la costum, acompaniat de o proiectie facuta (destul de slab) in power point a inceput sa biberoneze in fata natiunii timp de o ora.

Discursul sau nu numai ca nu m-a convins, dar m-a facut sa nu mai vreau nici sa ma prefac ca sunt interesat despre ce-i vorba cand se ivesc ocazii din astea spectaculoase. Acum sa incerc sa-mi amintesc ce a zis individul... A inceput sa zica chestii de genul ca faptul ca am venit acolo arata ca vrem sa facem ceva sa castigam bani. Ca la urma urmei, asta vrem toti. Sa zicem ca aici nu-l contrazic. Dar cred ca mai intai o sa listez tot ce tin minte despre discurs si dupa aia o sa incep sa-l desfiintez.

Tot in introducerea lui, o mai spus ca un student ca noi a facut nu stiu cate milioane de dolari din afacerea asta si duce acum o viata de vis. (abia ma mai abtin de la a comenta de pe acum...). Parca o explicat el si sistemul de "recruteaza fraieri doritori de ocazii unice in viata ca sa castigi de pe spinarea lor". Mai ce? Ca cei sceptici, care spun ca aceasta idee e de cacat nu o sa zboare sunt denumiti (tineti-va bine) "distrugatori de vise". Pentru ca ii influenteaza si descurajeaza pe botanisti cei cu planuri marete.

Permiteti-mi un minut sa ma culeg de pe jos de la ras.

Gata. In rest, nu mai stiu ce a zis omu, eu deja ma jucam cu pixul. A, da. A zis ca mai urmeaza niste intalniri, dar ca sa participam la aceasta aventura, trebuie sa cotizam cu o suma (in jur de 50 roni). Discursul l-a incheiat spunand ca lui nu-i plac oamenii indecisi, care au nevoie de timp sa se gandeasca. El vrea "Acum. In momentul asta. Decideti. Vreti sau nu vreti?". Dupa acest discurs minunat, tipa care m-a inhatat m-a intrebat si ea daca ma intereseaza treaba. Cu toata amabilitatea, i-am spus ca nu pot, ca am alte planuri ce implica un cazan de ceara fierbinte.

Acum, discursul. Faza cu studentul care s-a imbogatit. Daca spunea si cum il cheama, poate poate era mai credibil la faza asta. Dar nu a fost. Parca ar fi o tactica ce o folosea bunica mea ca sa ma sperie cand eram mic. "Nu manca semintele cu tot cu coaja. Ca un baietel, asa ca tine, a murit si i-au gasit gatul plin de coji".

Faza cu "distrugatorii de vise". Hai ma ca astai tare... Daca omu vrea sa vanda produse cosmetice dor to dor, eu unu nu-l opresc. Dar nu trebuie sa ma faca o clasa de vas de razboi daca vreau sa-mi exprim parerea asa cum este garantat de constitutie oricarui cetatean. De fapt nu suna asa rau ideea... Hmmm... sa ma faca... mmmm...

No... it's stupid...

Partea cu "nu-mi plac oamenii indecisi". Truc ieftin, fra... Sunt sigur ca nu-ti plac oamenii indecisi. De fapt, pun pariu ca nu poti dormi noaptea fara sa te gandesti cat de mult ti-ar place sa-i vezi intr-un lagar de exterminare, nu? Care-i problema daca nu pot sa decid intr-o nano secunda daca vreau sa beau Becks sau Heineken (they'r both fachin good...) sau daca vreau sau nu sa arunc 50 de lei in vreme de studentie.

Si totusi de ce trebuie sa-i platesc? Totusi ei vor sa le vand produsele. Ce angajator iti cere mai intai bani ca sa te angajezi? Sau ca prima oara cand am fost, trebuia cica sa cumpar produse in valoare de minim nu mai stiu cat. Daca vreau sa vand un rahat, trebuie neaparat sa-l gust eu mai intai? Ca sa sti ce vinzi, sa arati ca esti dedicat... Daca vrei sa le vinzi produsele, niste profesionisit ti-ar oferi totusi niste mostre gratuite...

Nici nu inteleg ce-i asa grozav la treaba asta. Primii care au vrut sa ma recruteze vindeau nu mai stiu ce produse de igiena atat de bune, incat nimeni nu a auzit de ele. Asta pentru ca nu se vand in magazine normale. Ele se vand doar cunoscatorilor. Pai daca te-ai uita peste niste statistici, crudul adevar este ca Romania nu sta tare bine la vanzari de astfel de produse. Astfel, omul o sa-ti spuna ca decat sa dea o caruta de bani pe un sapun si un sampon, mai degraba se duce si ia din super market.

Si nu prea m-as vedea sa trimit mass-uri cu oferte. M-ar injura lumea. Mi se mai intampla exact cand fac ceva (ma uit la un film, joc un joc, lucrez niste chestii) sa tresar ca am auzit messengeru. Ma opresc din tot ce faceam, dau alt+tab si vad: "a aparut noul catalog oriflame. astept comenzi ". Da, Laura, despre tine vorbesc (no offence).

Cum am spus, nu vreau sa insinuez ca-i o teapa. Dara ma enerveaza faptul ca prezinta chestia asta de parca a coborat Sfantul Petru in persoana si iti ofera o sansa. Cum mi-a spus tipul de la prima intersecatere cu oamenii astia, cei care au un batalion intreg de recrutati (si care au totusi un castig destul de mare) se numesc "diamanti". Asta pare un nume pe care il dau ca sa sune frumos. Ca si cum i-ar da omului drept recompensa o moneda stralucitoare la care el, "uuuu... shiny...". Si nu stiu de ce, dar chestia asta ma duce cu gandul la Sims.

Si ultimul lucru: terminati odata cu omul la costum. Nu mai tine. Pe langa faptul ca discursul tipului avea gauri in el de puteai trece cu un camion prin ele, mai purta si costum. Ce am spus eu vreo doua posturi mai jos? Asta-i genu de reclama pe care scrie mare "manipulare". Omul imbracat la 4 ace, zambitor, amabil... Nu demult am vazut genul asta de afis publicitar la o banca. Cum naiba sa ai incredere sa faci un credit la banca aia? Ooo... da... uite ce frumos e imbracat domnul... Precis e un profesionist adevarat. Si ce fumos se poarta cu mine... Ia sa-i cer sa ma ajute sa-mi fac un credit... Dupa care te trezesti cu niste dobanzi de-ti vine sa ragi ca magarul. Never trust a man in a suit. Mai mare incredere as avea intr-o bomba in timp ce sunt legat pe un scaun. Macar are decenta sa te anunte cat timp mai are pana explodeaza...

Hiuh... cat am scris... Cine a ajuns pana aici, ii fac cinste. Atentie, pun intrebari din continut.

Pace si sex!