Ultima mea creatie

Am fost rugat indirect - foarte indirect, o prietena a unei prietene a prietenei unui prieten de-al meu - sa fac un montaj. Avea nevoie pentru un proiect la scoala... n-am inteles prea bine ce si cum. In orice caz, tipa voia sa faca un spot publicitar la BMW combinand doua chestii de pe youtube. Prima chestie a fost un filmulet cu o poanta care a luat-o razna de tot. Probabil o stiti: un tip si o tipa o sperie pe alta tipa care iese in fuga din casa si o calca o masina.

Am gasit imagini numai bune cu un BMW ca sa le combin, am pus si coloane sonore si a iesit un spot destul de interesa. Inainte sa spuneti ca e cam sinistru, tin sa mentionez ca faza cu poanta in care tipa sfarseste sub rotile unei masini e mai fake decat sanii lui Pamela Anderson. In primul rand ce idiot iese din casa cand e speriat si mai ales ce talalau fuge fix in mijlocul strazii? Daca nu e de ajuns, inainte ca tipa sa fie speriata, se vede clar ca se astepta la treaba asta la felul in care s-a intors. Mai mult, cand a fost lovita de masina, in mod normal ar fi trebuit sa fie aruncata nu sa ajunga sub masina.

Acestea fiind spuse, va invit sa vizionati spotul. Deci... vizionare placuta.
(felicitarile, laudele, instiintarile evidente ca sunt un geniu, cererile in casatorie le accept mai tarziu :P)



restul creditelor pe youtube

Fraze care imi plac

Am vazut multi oameni mentionand fraze enervante. Parca si eu scriam la un moment dat despre fraze care m-ar face sa iau persoana care le spune si sa cant cu ea la drujba. Dar azi ma simt mai in forma. Review-ul e gata si daca tot ma simt destul de bine dispus, m-am gandit sa ma iau mai degraba de fraze care imi plac. Ceea ce pun pariu ca v-ati dat seama din titlu. In orice caz, eu incerc aici sa trag sa fac o introducere ca sa nu intru direct in miez.

Stiti frazele alea celebre? De exemplu cand a aparut Ice Age sau Shrek, toata lumea baga citate din cele doua cand contextul era potrivit. O sa afisez acum o lista de fraze care tot timpul au fost o sursa de ras in apartamentul in care stau. Nu voi mentiona contextul in care au fost spuse/citate pentru ca e mai amuzant sa va las pe voi sa va folositi imaginatia.

Acestea sunt fraze culese de pe net sau din filme (de fapt, majoritatea cam din acelasi loc) si care sunt folosite ori de mine ori de un coleg de apartament in anumite situatii (de cele mai multe ori ca raspuns sau reactie la anumite chestii):

aYou've been spending our rent money... on filipino hookers?

aAnd some skittles

aThey'r not hookers... They'r massage therapists...

aBALLS!

aNever stick your dick in a pudding

aAnd whistled for a baboon

aYOU'R a hooker!

aAnd remove them ... (through your .......)

aTo the idiotmobile!

auuu... Nice death spike...

aAaawww... This isn't where I parked my car...

aThat's wrong... (on so many levels...)

aIt may still be good pudding and you could try explaining that for an hour, but no one's gonna eat it BECAUSE YOU STUCK YOUR DICK IN IT !! (de multe ori e folosita doar ultima parte)

Si multe altele pe care momentan nu mi le amintesc. Ghilimelele, mi-a fost lene sa le pun.

M-am trezit

Lucru in premiera... M-am trezit devreme, pe la 9. Cu noaptea in cap as putea spune. Deci asa arata lumea dimineata...

Acum beau o cafea:

M-am intors din Vietnam

Am fost sambata asta la un concurs de biciclete. Vreo 70 de biciclisti aveau de facut un traseu destul de marisor. Asta pe langa Barnova pe undeva. Traseul trecea si pe drumuri normale, pe drumuri cu pietris, prin paduri pe drumuri forestiere, etc.

Eu am fost arbitru (voluntar). Ce aveam de facut? Sa stau de amanet intr-un post pe traseu si sa numar biciclistii si sa le notez numarul pe o foaie. Pe langa asta, sa ma asigur ca totul merge bine. Sa nu-si rupa astia capurile, sa nu se abata de la traseu, sa nu triseze etc. In anii precedenti, treaba a mers bine. Anul asta, nu prea.

Am iesit din casa la 6 dimineata ca sa ajung pe la 7 unde trebuia sa ne intalnim si sa luam un maxi spre Barnova. Pe la 9 am inceput sa mergem pe traseu, in sens invers ca sa punem niste marcaje ca sa stie tot retardatu pe unde s-o ia. Marcaje, adica niste benzi galbene pe care scria "drum in lucru", sau ce m-a distrat mai mult, "pericol de electrocutare". Adica daca trisezi si o iei pe aici, te va trasni Doamne Doamne sau ce?

Vremea parea sa fie buna. In timp ce puneam marcajele chiar zicea cineva "ce fain ii... azi o sa fie vreme frumoasa". O ora si ceva mai tarziu, ma aflam stand ghemuit pe un bustean, in padure, turna cu galeata peste mine si ziceam "vreme frumoasa, my ass...". Ca sa fie treaba mai buna, ne-a trebuit cam peste doua ore sa ne gasim postul (eram cate 2 arbitrii in post). Unde stateam noi la bustenii aia nu era bine. Am fost sunati de cineva care cunoaste bine traseul si ne-a spus ca nu acolo. Ne-a dat el niste explicatii, ca e o deschidere ceva, cand iesim din padure, ca eu campulet nu stiu ce...

Unde stateam noi era o intersectie. Si nu stiam de pe care drum vin biciclistii asa ca am facut ala bala portocala si ne-am dus pe unul din ele. Tipul cu care eram era cu o bicicleta si s-o dus inaitne in recuoastere. Dupa vreo 600 de metri ne dam seama ca am luat-o pe drumul gresit. Ne-am intors, am luat-o pe cel corect si atunci abia am observat ca era si un marcaj pe acolo, dar cine sa-l vada?

Urmatoare ora o fost un fel de Vietnam combinat cu Stalingrad. Ma gandeam sa pun o poza cu mine cu fata pictata in camuflaj si cu bereta mea militara ca sa se potriveasca cu titlul, dar mi-e lene sa produc poza. Ploua cu galeata in padurea aia, drumul forestier era numai noroi. Nu puteam merge normal pe drum ca alunecam intr-una in toate directiile. Nici nu eram imbracat cine stie ce gros. Mai aveam vesta aia din piele de cur de licurici pe care scrie "arbitru" care m-ia protejat o parte din corp de ploaie. Pentru 10 minute cel putin...

Mergand prin padure, numa nu ajungeam odata la post. Am mers cam o ora, si nu ajungeam. Marcajele nici nu le mai vedeam, ne gandeam ca e evident pe unde trebuie mers, doar se cunoaste bine drumul. Cand am dat din nou de marcaje, treaba incepea sa dea cu virgula. Ne-am pornit intr-o directie si am ajuns intr-un loc pe care l-am recunoscut de acu doi ani. Atunci lucrurile chiar nu mai aveau logica. Iar cireasa de pe tort a fost cand a aparut primul biciclist. Care venea din directia opusa la care ne asteptam noi. Mai incolo, cand am pornit din nou in incercarea de a ne gasi postul ne-am dat seama ca ne-am cam invartit in cerc la un moment dat.

In fine. Intr-un final ne-am gasit postul, am numarat ce biciclisti au ramas, am inghetat de frig si ne-am pornit inapoi. Numai ca am luat-o pe alt drum. Tipul cu care eram cica stie el un drum mai usor. O trebuit sa traversam un camp imens, un deal, sa trecem printr-un sant imens, sa navigam printr-un sat, iara pe camp... O fost ceva calatorie.

Acum sunt racit pana-n varfu curului. Am dormit nasol de tot noaptea asta. Ma trezeam din ora in ora, cand ma sculam sa merg la baie, tremuram de frig, cand ma bagam sub plapuma simteam ca iau foc, ma dureau toate incheieturile si tusesc in draci. Deci o sa stau in casa ceva vreme, drept urmare o sa mai postez in scurt timp. Wow. Cata anuntu ca o sa postez ceva...

Din nou cu CFR-ul

No, drajii mosului, iar ma pomeni sa merg cu trinu. O venit acea perioada a anului pe care o detestam cu totii. Adica bagaje alea alea si cara-te la Iasi. Acelasi tren ca data trecuta, aceeasi agitatie sa ajung in Suceava... Numai ca de data asta am fost baiat destept (nu radea) si m-am interesat dinainte cum circula un buz de la o firma care tot merge fleanca fleanca incolo si-ncoace.

Am asteptat cam un sfert de ora in statie si culmea, o venit si buzu. Care era plin ochi. Am reusit sa-mi inghesuiesc si eu bagajele pe undeva, mai am si un rucsac imens in spate cu care am incercat sa ma inghesuiesc in msina. Apoi abia mi-a venit ideea stralucita sa-l dau jos si sa-l tin la picioare.

Chestia care ma ingrijoreaza cel mai mult este ca am calculatorul cu mine. Am pus unitatea centrala si monitorul intr-o valiza, am pus bine haine pe langa ele si plastic din ala cu bule care ne place la toti sa le spargem fara sa ne oprim in timp ce ne uitam lung si sec in tavan (or is it just me?). Cand am avut de tarait valiza aia pe roti, mergeam ca un pensionar. Eram atent la fiecare hop, la fiecare damb, etc.

Cand am ajuns in Suceava, dupa ce mi-am rupt spinarea taraind valiza, prin unele locuri chiar in mana, am ajuns sa-mi iau bilet. Dupa ce l-am bagat in portofel, din neatentie, am dat cu rucsacul peste valiza si a cazut. Cred ca toti, macar o data in viata ati facut pe voi (fie nr.1 fie nr.2). Cel putin cand erati mici. Fix aceeasi senzatie am avuto in momentul in care am rasturnat valiza. Bine ca am acum la ce sa ma gandesc tot drumul...

De data asta nu mai sunt doua vagoane cu etaj. Numai unul cu etaj si celalalt normal. M-am dus in ala normal, care arata mai rapciugos. Oricum e din ala reconditionat. Numai bine ce fumam o tigara am vazut ca am facut bine. Pentru ca toti taranii se bulucesc la ala albastru, cu etaj, nou nout. "dic, Vasâli... Use automate... Tecnalaji, uai..."

Pana sa ajung in compartiment am mai avut parte de o faza, noroc ca nu m-a vazut nimeni. Mai intai, urcatu propriu zis in tren. M-am chinuit sa urc valiza cu calculatoru in tren. Cu chiu cu vai am reusit. M-am urcat pe treapta cu rafia in care am boxele si alte periferice intr-o mana, cu rucsacul in spate, ma tineam de bara aia ca rucsacu ma tragea inapoi gata gata sa cad de pe scara. Intr-un final am reusit. A urmat usa aia care separa coridorul de partea cu usile exterioare ale vagonului. Am deschis-o cu piciorul, rafia cu perifericile inainte si valiza o sa o trag dupa mine pe roti. Sufletu... M-am trexit ca mi-am prins rucsacul in usa. Ma tineam mai de un geam mai de usa unui compartiment sa ma trag ianuntru, dar valiza s-a intepenit si ea in locul ala de bagaje. Am incercat cumva sa o dau inapoi, sa ies si sa mai incerc odata. Nici asta nu a mers si m-am trezit blocat/intepenit in usa aia. Nu mai puteam sa o iau nici inainte nici inapoi.

Acuma zac in compartiment, gafaind ca un caine dupe ce am carat atata si astept sa plece trenu. Va tin la curent. A. Da... Cum am putut sa uit sa mentionez mirosul? Astazi suntem serviti cu un miros de parca cineva a parlit si transat un porc, iar cand cobori din vagon simti cum adie foarte vag un miros ca acela pe care il simti cand mergi la dentist (a.k.a. camera de tortura).

Update

Si cu un huruit puternic, locomotiva prinse viata. Lumea isi arunca tigarile cu un gest de "bagamias" si urca in vagoane. Nasul fluiera offside. Locomotiva vuisete lung, huruitul devine mai puternic si incetul cu incetul gara, cu luminile sale slabe si galbuie, porneste si pleaca in directia opusa.

Si la drum am pornit. Pana am reusit sa termin paragraful de mai sus am ajuns undeva pe camp. Dupa o scurta oprire in Burdujeni, ma trezesc ca intra deja un calator in compartiment. Hai sa vedem... Pusti undeva pe la 15 ani, in trening albastru, iar dimensiunile sale imi spun ca tare ii mai place shaorma.

Probabil a vrut sa inceapa un schimb de vorbe dar eu am castile in urechi, scriu textul asta si ma fac ca nu-l observ. Sunt mai antisocial de felul meu. Acum mi-

No sa-m bag... Acuma mi-am dat seama ca eram in Dolhasca. Statie unde trenul sta mai mult. As fi avut timp de o tigara daca nu as fi fost preocupat cu voi. Numai bine ce am scos tigara din pachet, trenul a pornit. Deci, unde am ramas? A, da. Tipu mi-a urmat exemplu. Si-a scos si el niste casti si laptopu (show off...) si s-o pus la un film. Eu unu mi-am luat sa ascult Alizee. Inainte sa va pufneasca rasul (prea tarziu...) am luat cu mine muzica asta pentru efect psihologic. Prefer sa ascult vocea sexy a unei frantuzoaice decat behaitu lu badea Gheorghe care vine de pe camp sau molfaitu grasului astuia care se uita la filme.

Update

Tocmai am trecut de Pascani. Am avut timp sa fumez trei sferturi de tigara. Intre timp trenul s-a mai umplut de lume. O trebuit sa ma lupt ceva pana sa ajung sa cobor. Tot urcau si urcau bai frate... Acum mai am pe cap doi oameni. Un tip si... o minora... Atmosfera linistita.

Update

Tot pe camp. A mai venit o tipa, comartimetul e relativ plin. Ar mai fi un loc, dar nu cred ca poate sa stea nimeni acolo din cauza valizei si rafiei. Durea-m-ar. Aceeasi liniste de mormant. Au toti niste fete de refugiati.

Am observat ca de cateva statii incoace clipoceste o lumina sub vagon. Na ca so stricat.

Pana mea la inghesuiala asta am senzatia ca tipa de langa mine vede ce scriu. Ia sa fac o proba. *ahem* Faceam sex zilele trecute si la un moment dat m-am oprit din tot ce faceam. Practic, am inghetat. Cand m-a intrebat ce fac, i-am spus ca asta am invatat-o de pe siturile porno. I se spune "buffering".

Nope. Nimeni n-a pufnit in ras. Intimitatea mea e salvata.

Update.

Ma plictisesc de mor. As fi tentat sa dau cu capu de geam de plictiseala, dar e murdar.

Au mei trecut niste ciudatenii pe coridor, bine ca-i plin compartimentu. Pana mea. Sper sa-mi supravietuiasca calculatoru. Mi-am amintit de un filmulet fain. Sa incerc sa nu uit sa pun si un link sau ceva. O animatie in care sunt scoase in evidenta toate fricile posibile pe care le poti avea pe tren.

Culmea, si mie imi plac trenurile. Cu calatorii am o problema. Am colectie de trenulete electrice (poate o sa postez niste poze candva) pe care taicamiu le folosea ca unealta ca sa fiu cuminte si sa nu fac vreo boacana cand eram mic. O vreme o facut un fel de countdown in zile pana monteaza trenuletele. In jur de 7-10 zile. Daca faceam ceva nasol pana atunci, numaratoarea o lua de la capat. Am facut eu o chestie (desi pana si acum sustin ca nu era vina mea) care l-a facut sa dea reset la numaratoare. Toata saptamana am stat cuminte in casa.

Mare-I plictiseala daca am ajuns sa povestesc si momente emotionante sin copilaria mea...

Update

Podu Iloaiei. Inca o tigara, mai 20 de minute si ajung in Iasi. Tocmai am aflat ca un prieten e si el in drum spre Iasi. Tocmai o trecut cu acceleratu pe langa mine inainte sa pornim din Podu lu aia. Cred ca ma opresc aici ca mi se termina butelia si mai am de sunat pe cineva cand ajung ca sa ma duca cu masina pana la apartament. Sper sa mai am calculator de pe care sa postez asta.

Update de acasa

A supravietuit. Uitati si filmuletul de care ziceam. Aveti rabdare si vizionati.

Postare intarziata (Razbunarea CFR-ului (a.k.a. Za CFR strikes back))

M-am trezit ca o trebuit sa fac un drum pana la Iasi. De fapt stiam dinainte. Incerc doar sa-mi maschez lenea de a ma deplasa pana in ultimul moment.

Exact in ziua in care imi planuisem (cu greu) plecarea am sunat la maxi taxi sa fac rezervare. Tipul mi-a spus ca nu mai este decat un loc liber la 13:30. Era 12. Nici in primul, de la 5 dimineata de ziua urmatoare nu mai erau locuri. Vine studentimea la facultate, na... I-am spus omului respectuos ca "las-o asa". M-am si asteptat la asta, asa ca m-am uitat pe infofer sa vad cand pleaca ultimul tren din Suceava. Oricum prefer trenul decat maxi, in primul rand pentru ca e mai ieftin si dupa ultima mea calatorie cu buzul... Dar asta-i o poveste pe alta data. La 18:38. Perfect. Si uite asa a ineput inca o aventura emotionanta cu CFR calatori pe care am s-o evoc. Oricum ma plictisesc pe tren si ce altceva sa fac decat sa mai scriu ceva? (Da. Articolul il scriu acum, pe tren)

Totul incepe la 17:30. Am ajuns in statie sperand ca dau peste tipii care asteapta navetisti ca sa-i duca la Suceava. Tot timpu cand treci pe langa ei te intreaba "mergeti la Suceava?". Deci cat de greu poate fi? Destul de. Ploua in draci si statia era pustie. No rahat... Exact cand ai nevoie de ei nu-i gasesti. Nu-i bai, am experienta in facutul navetei (o alta poveste, pentru alta data). Asa ca am intins gratios bratul si am ridicat degetul (nu cel din mijloc), poate poate se opreste cineva sa ma ia si pe mine.

In cele din urma a oprit un tip mai smecheras de felul sau la cum se prezenta. Mergea relativ repejor, ceea ce era bine ca aveam un tren de prins. Dar la un moment dat (sau luat) vad ca isi scoate telefonul si incepe sa vorbeasca chestii absolut irelevante, si-a intins putin scaunul si incepea sa conduca lejer. Au fost momente in care nici nu tinea mana pe volan. Este uimitor in cate deitati incepi sa crezi brusc in momente ca astea. La o bucata de drum motorul s-a cam incins, a trebuit sa traga pe dreapta sa mai puna niste apa... In fine... Important e ca am ajuns intreg in Suceava.

Luat bilet, urcat frumusel in tren, coborat frumusel din tren sa fumez o tigara, urcat inapoi, dus pana la baie ca o tineam de cand am intrat in Suceava, mai coborat o data ca sa mai fumez o tigara, urcat iarasi inapoi si la drum am pornit. Hiuh... Am uitat ca trebuie sa si respir.

Prima bucata de drum a fost relativ bunuta. Cele doua vagoane cu etaj erau cam pustii. Mai incolo au urcat doi tarani care m-au starnit sa scriu randurile astea. Cand am urcat in tren am schimbat rapid vagonul pentru ca era acolo un miros care de regula il lasa in urma un betivan. Adica sper sa fi fost miros de betivaneala decat ceva mai scarbos... Gagii astia doi de care vorbesc, fix dupa ce au dat vo doi lei la nas, au scos un pet de bere. Si a inceput sa miroase si aici a bere. Mai ales ca stateau vis a vi de mine in vagon.

Nici eu nu m-am mutat acolo, gandindu-ma ca nam chef sa par ca un pansy. Un fragil care stramba nasul la 137 de grade cand simte mirosul de bere. Asa ca am indurat. Dupa prima statie in care trenu o... stationat... mai mult cat sa fie timp de o tigara, Lolec si Bolec se simteau atat de bine incat au decis ca merge si niste muzica cu berea aia. Detest momentele in care un taranoi prost are chef sa asculte muzica... Asa ca unul din ei a scos un telefon si muzica populara de 2 lei si 37 de bani si manelele a inceput sa rasune pe tot etajul vagonului.

Trecut acuma de Pascani (greu mai scriu). Am fumat insfarsit o tigara, iar specimenele pe care le-am pus sub observatie au terminat petul. Nu-i nimic. Au mai scos cate o doza de bere. Vorbesc de tot atata. Se pare ca alcoolul nu intarzie sa-si faca efectul. Observatiile continua.

Update. Comportamentul subiectului alfa 2 pe care l-am denumit Chimur, indica faptul ca omu e prastie. Subiectul alfa 1, pe care l-am denumit Alpaca, pare ceva mai calm. Acum Chimur s-a dus spre trepte sa faca echilibristica sau ceva. Nu-l vad ce face, nici n-am chef sa ma intind si sa ma intorc sa vad, dar Alpaca ii tot spune sa se dea jos.

Gata. S-o calmat. Trebuia sa aduc o pusca cu tranchilizant. Desi la cat alcool are in el, cred ca ar fi imun. Nu m-as mira daca si-ar lua amenda pentru mers pe jos fara permis... Sau mai degra... Aaaaah... Uat da fac? A ce naiba mai miroase acuma? Si ma plangeam de damfu de bere... Acum am parte de un miros care imi cam usuca... De fapt, nu. Am mai facut deja referire la parul meu din nas acu doua postari.

Mda... Chimur mi-a confirmat suspiciunea. Miroase a palinca. F@$= - !@ $&+@# @# - !¡ DE &#%!€ SI DE &#(!$ CAND SE $#!(#%$ IN &^%#$ de taranoi, cioban prost de la oi!

Acuma Chimur se agita ca un leu intr-o cusca. Il tot ghionteste pe Alpaca si ii tot spune a ce miroase. Se tot uita incolo sa vada de unde miroase. Mai trage cate un "aaii..." si cate un suierat usor dupa care revine la Alpaca si-i spune "ua... sii d'aia naturala ai...". Imi aminteste Athos, cainele meu credincios (rest his soul...) cand faceam gratar si el se agita in tarcul sau. Vad ca s-a mai potolit. Sta acum trantit pe scaun si se uita lung la un bec sau ceva. Are so privirea de caine flamand...

Dateline, dracu stie unde. Pe camp pe undeva. E o bezna afara... Oricum, nu mai am mult pana ajung in Iasi. Alpaca sta si se uit in gol, iar Chimur doarme. Era si timpul. Atmosferra s-a mai linistit si astept sa ajung odata la destinatie. As putea spune ca studiul meu asupra omului neanderthal se incheie aici. Ar trebui sa le pun o zgarda sau sa le capses de ureche o eticheta cu "specie pe cale de inmultire".

Cam atat. Incep sa am crampe la degete de la tastatura asta minuscula. Incep sa am crampe de la tastatura asta minuscula. Vad deja prin bezna niste semne de civilizatie. Cel mai probabil Iasi. Acum imi frec, in gand, barba si ma gandesc la niste chestii atat de filozofice, incat concluzia pe care o pot trage nu poate fi decat o speculatie: sper sa fie net in apartament...

Ramaneti in continuare pe Mai Animal Planet

Un joculet interesant

Faceam o pauza de la jucat un joc la care trebuie sa-i fac un review (altul). Plimbandu-ma de colo colo pe net am dat peste chestia asta. Cand eram plecat undeva si ma plictiseam si aveam un calculator landemana, eventual cu niste internet, imi placea sa joc pe net un joculet cu o motocicleta cu care trebuie sa trec peste obstacole. Asta e tot ceva in genul, dar foarte fain facut.

Link: http://armorgames.com/play/5346/neon-rider